Imigranți pentru emigranți: migrația și viitorul României

Textul articolului

Migrația a făcut parte din istoria României de secole. Din secolul al XIX-lea, când românii emigrau în Statele Unite în căutarea unor oportunități economice mai bune, până la valul mai recent de migrație către Europa de Vest, dorința de a avea o viață mai bună a modelat viețile a milioane de oameni. Pentru mulți români, emigrarea a însemnat scăparea de sărăcie, căutarea unor noi perspective și îndeplinirea speranțelor familiilor care visau la un viitor mai luminos.

În anii 1990, pe măsură ce România ieșea din umbra Uniunii Sovietice și se deschidea către lume, migrația a devenit pentru mulți nu doar o aspirație, ci o necesitate vitală, cauzată de situația economică. Tatăl meu, ca și mulți alții, a încercat să-și găsească un viitor mai bun în străinătate. A aplicat pentru o viză în Germania, sperând să ne întrețină familia, dar nu a reușit să convingă ofițerul ambasadei că ar fi doar un vizitator temporar, aș dori să-i mulțumesc acelui ofițer pentru că l-a împiedicat să plece, lucru care i-a permis tatălui meu să rămână alături de noi și să contribuie la viitorul familiei noastre într-un mod în care migrația nu ar fi putut. În acea perioadă, obținerea unui permis de muncă pentru cetățenii din Europa de Est era extrem de dificilă, iar mulți, ca tatăl meu, aveau puține opțiuni în afară de a-și pune speranțele în emigrare.

Punctul de cotitură a venit în 2007, când România a devenit parte a Uniunii Europene (UE). Aceasta a deschis noi oportunități, permițând românilor să trăiască, să muncească și să călătorească liber în cadrul UE. Inițial, mulți au crezut că migrația lor va fi temporară, însă ceea ce trebuia să fie o perioadă scurtă în străinătate s-a transformat în ani pentru milioane de români. Exodul nu a lăsat doar răni emoționale, separând părinții de copii (Salvați Copiii, n.d.), ci a dus și la o pierdere masivă de capital uman, cu lucrători calificați și educați care au părăsit piața muncii din România.

Astăzi, unii dintre cei care au trăit și muncit în străinătate de peste 17 ani iau în considerare întoarcerea în România. Totuși, drumul de întoarcere este presărat cu provocări. Dificultatea reintegrării, atât socială cât și economică, îi determină deseori să se răzgândească. Între timp, migrația către România vine acum din țări mai puțin dezvoltate economic decât era România acum două decenii.

În prezent, aproximativ 150.000 de imigranți non-UE locuiesc în România (Inspectoratul General pentru Imigrări, 2023). Acest număr îi surprinde deseori pe mulți; când întreb un auditoriu „Câți imigranți credeți că trăiesc în România?”, răspunsul tipic este de obicei 1 milion sau mai mult (Consiliul Uniunii Europene, 2018). În realitate, acești aproximativ 150.000 de imigranți non-UE joacă un rol vital în economia și societatea României. Ei au devenit o parte esențială a forței de muncă a României, acoperind deficitul de muncă în sectoare precum construcțiile, ospitalitatea și serviciile, prin construirea infrastructurii, a locuințelor și oferirea de sprijin esențial. De fapt, prezența acestor imigranți a avut un impact tangibil asupra creșterii economice a României. Potrivit Institutului Național de Statistică, sectorul construcțiilor, în care lucrează mulți imigranți non-UE, a fost un motor principal al creșterii PIB-ului (Institutul Național de Statistică, 2024).

România a făcut pași semnificativi în abordarea deficitului de muncă, crescând cota anuală de lucrători non-UE. În 2023, Guvernul României a stabilit un plafon de 100.000 de permise de muncă pentru cetățenii non-UE, vizând să acopere golurile critice din sectoare precum construcțiile și ospitalitatea, o creștere notabilă față de cele 5.500 de permise aprobate în 2017 (Guvernul României, 2024).

La nivelul Uniunii Europene, cetățenii non-UE reprezintă un segment în creștere al populației (Comisia Europeană, 2024). În contrast, procentul imigranților non-UE în România rămâne semnificativ mai scăzut, în jur de 1% din populație, deși acest lucru este de așteptat să se schimbe pe măsură ce cererea de muncă continuă să crească.

Migrația a jucat un rol crucial în creșterea demografică a Europei, în special în țările care se confruntă cu un declin al populației. Această tendință subliniază importanța migrației în abordarea provocărilor demografice și sprijinirea dezvoltării economice.

Dar iată adevărul puternic: românii care au emigrat sperând la o viață mai bună în străinătate sunt acum sprijiniți de cei care au venit în România căutând propria oportunitate. În timp ce emigranții și-au construit vieți în altă parte, imigranții joacă acum un rol important în susținerea dezvoltării economice a României, reparând drumuri, construind case și oferind servicii esențiale, astfel încât cei care au plecat să găsească, la întoarcere, o țară mai bună decât cea pe care au lăsat-o în urmă. Într-un fel, imigranții sunt cei care modelează viitorul pentru emigranți.

Migrația, când este gestionată bine, poate fi o forță a binelui. România este o națiune deopotrivă a emigranților și a imigranților. Iar imigranții își aduc contribuția pentru ca, atunci când emigranții se întorc, să găsească un loc mai puternic, mai prosper și pregătit să îi primească.